Psihologia relaţiei de cuplu şi a familiei
By Adrian Nuță
Language: Romanian
Category: Ebook - General Non-fic
Categories: Medicine/Psychology
Uploader: andrews1
Uploaded At: 2020-08-23 21:01:03
#psychology 80 pages
Description
Sentimentul că lumea se învârte în jurul unei singure persoane. Gol în stomac, tremurături, înroşire bruscă, valuri de căldură, entuziasm suspect, senzaţii corporale ciudate. De asemenea, concentrare redusă, motricitate comică, activitate perturbată, insomnie, dispariţia poftei de mâncare, „aerian”, „pierdută în spaţiu”. În alte cazuri, mai rare, creştere semnificativă a performanţelor, bună dispoziţie, amplificare a tonusului psihologic, toleranţă superioară, comportament prosocial. Recunoşti acest tablou simptomatologic? Se numeşte „a fi îndrăgostit” şi se întâmplă, prima oară, în adolescenţă. În anii următori sunt posibile alte „vernisaje” şi se cunosc cazuri şi de „pictori” cu părul alb, talon de pensie şi nepoţi auxiliari.
Numită şi „emoţie de îndrăgostire”, pentru a o deosebi de dragoste ca sentiment, este, în esenţă, o obsesie romantică, care, în punctul ei culminant, se transformă într-o experienţă euforică. Adormi gândindu-te la celălalt, te trezeşti cu el în minte, îţi doreşti să fii tot timpul cu el şi nu aţi sista sărutările şi îmbrăţişările dacă n-ar exista şi alte activităţi nesuferite, precum liceul, facultatea sau serviciul.
Eşti într-o lume nouă, în care tot ceea ce ai simţit până mai ieri este o umbră palidă a ceea ce trăieşti astăzi. O singură privire a celui iubit echivalează cu un dialog plin de semnificaţii. Descoperi în tine o nouă fiinţă şi, pentru prima oară, realizezi că nu eşti doar o persoanăagreabilă, ci şi una foarte importantă pentru altcineva. În cuvinte mai dramatice, realizezi că, pentru un altul, eşti raţiunea lui de a fi.
Din exterior sunt observabile modificări clare la nivelul personalităţii, de la schimbarea sistemelor de referinţă în comunicare şi contact cu mediul până la percepţii sau evaluări distorsionate ale stimulilor şi blocaje comportamentale sau comportamente paradoxale. Brusc, cel de care te-ai îndrăgostit devine un standard de perfecţiune, înseşi defectele şi slăbiciunile lui fiind obiect al admiraţiei. Această minune, în cazul în care cineva îţi pune o întrebare evident prostească, este posibilă deoarece ele (defectele şi slăbiciunile) îi aparţin LUI. Opiniile şi părerile părinţilor sau ale prietenilor, dacă nu sunt ridicole, sunt atinse de diferite forme de invidie, egoism sau incapacitate de înţelegere. Uneori, reţeaua de relaţii interpersonale riscă să fie compromisă, iar cariera profesională e pusă sub semnul întrebării.
Cred că dacă i-aş descrie unui copil, doar în acest fel, experienţa îndrăgostirii, ar jura solemn ca mai degrabă, când va fi mare, să plătească taxe şi impozite social-democrate decât să se îndrăgostească. Cu toate acestea, în toate atelierele de lucru pe care le-am condus pe această temă, participanţii au manifestat simpatie faţă de acest fenomen. Ca să fiu mai exact, cei mai mulţi s-au raportat cu bunăvoinţă şi bucurie la propriile „experienţe de îndrăgostiţi”. De ce?
Răspunsul pare simplu şi ţine de registrul aspiraţiilor umane fundamentale. Este vorba de nevoia general umană de transcendere a limitelor şi fuziune sau contopire cu ceea ce este dincolo de EU, de depăşire a sentimentului de a fi o entitate separată şi de unirea cu o altă fiinţă, într-o stare de graţie sau de plenitudine.
În realitate, lucrurile nu stau tocmai aşa. Iar pentru a înţelege cum stau cu adevărat, e necesară o descriere psihologică a ceea ce se întâmplă tare demult, mai precis în primele noastre luni de viaţă.